BNS si CNS Cartel Alfa fuzioneaza.

BNS si CNS Cartel Alfa fuzioneaza. Se formeaza cea mai mare organizatie sindicala.

„Casatoria” dintre BNS si CNS Cartel Alfa va da nastere uneia dintre cele mai puternice organizatii sindicale din Europa de Est, atat ca putere financiara cat si ca numar de membri. Fuziunea se va realiza plecand de jos in sus, formandu-se in prima etapa o alianta intre cele doua structuri, de tipul celor realizate de partidele politice.
Rateurile repetate trecute in dreptul miscarii sindicale le-au aratat liderilor ca actuala forma de organizare si functionare nu mai este viabila, la peste 20 de ani de la caderea regimului comunist impunandu-se o reformare dura si a acestui sector. Cele mai puternice organizatii sindicale din Romania, BNS si CNS Cartel Alfa, au decis ca este momentul ca si structurile de acest gen sa se restructureze si sa formeze noi entitati capabile sa reprezinte salariatii.
Primul pas in acest sens a venit din partea confederatiei conduse de Dumitru Costin, care la ultimul congres a anuntat public impunerea unui model nou de organizatie. Tot atunci a fost facuta celorlalte structuri sindicale o invitatie la fuziune cu o conditie, aceea de a accepta redimensionarea confederatiei dupa un tipar nou.
La congres a fost aprobata si reorganizarea BNS. Formatul pe baza caruia functioneaza acum entitatea coordonata de Costin este inregistrat oficial, confederatia fiind in posesia drepturilor intelectuale. Modelul de organizatie noua a rezultat in urma unei colaborari ample cu specialisti din toate domeniile, care au identificat cu exactitate punctele slabe ale miscarii sindicale.
Dumitru Costin a prezentat acest tip de fuctionare a unei confederatii sindicale si in cadrul unul eveniment organizat de IMB, la Zürich. Toata structura este construita pe comunicare online si offline, in asa fel incat membrul de sindicat sa aiba acces pana la varf. Este pentru prima data cand tehnologia este luata in calcul ca pilon principal pe care sa functioneze o organizatie sindicala de nivel national.
Scandalul Marius Petcu a scos CNSLR Fratia din ecuatie
Initial, la invitatia venita de la BNS, au raspuns afirmativ CNS Cartel Alfa si CNSLR Fratia. “Tsunami-ul” care a lovit CNSLR Fratia, culminand cu retinerea liderului Marius Petcu, i-a determinat pe ceilalti parteneri de discutii sa devina reticenti in fata unei fuziuni cu o confederatie tarata intr-un asemenea scandal. In plus, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a precizat de la inceput ca accepta o fuziune doar cu BNS , nu si cu Fratia, sustinand ca acesta este mandatul pe care l-a primit de la salariatii care fac parte din organizatia pe care o conduce.
Chiar daca nu avea loc episodul Marius Petcu este greu de crezut ca puteam asista la o fuziune CNS Cartel Alfa – CNSLR Fratia. Istoria miscarii sindicale ne arata ca intre cele doua confederatii au existat multe neintelegeri pornite de pe vremea cand Miron Mitrea si Victor Ciorbea purtau basca de sindicalist si nu imbracasera, la vedere, costumul de politician. Impartirea patrimoniului detinut de miscarea sindicala inainte de 1989 a fost unul dintre motivele care a stat la baza conflictului dintre organizatia lui Hossu si Fratia.
S-a adaugat si comportamentul de tip feudal adoptat de liderii CNSLR Fratia care s-au infruptat din averea sindicatelor ca si dintr-un un bun personal facand bani din exploatarea sau vanzarea ei. Orice structura sindicala care accepta o fuziune cu CNSLR Fratia se alege si cu o serie “de bube”pe care Justitia se chinuie sa le descalceasca de foarte mult timp. Multe dintre bunurile de patrimoniu date in administrare confederatiilor au fost vandute de liderii Fratia fara a avea acest drept.
Nici pentru CSDR nu sunt mari sanse sa intre in noua structura avand in vedere orgoliul liderului Iacob Baciu pentru care functia de presedinte este extrem de importanta. Nu conteaza ca este sef peste o organizatie care nu spune nimic in plan public, ci e importanta pozitia sociala pe care i-o da postul de presedinte de miscare sindicala. In momentul in care l-am consultat in legatura cu posibilitatea de a achiesa la un nou tip de structura sindicala, Baciu nu s-a aratat prea incantat punand problema alegerilor pentru functiile supreme in organizatia rezultata prin fuziune.
“Eu vreau sa stiu cum se vor organiza alegerile pentru functiile de conducere. Nu ca as tine la scaunul meu, dar au fost situatii in care congresele au fost facute de asa maniera incat a iesit cine au vrut ei”, s-a lamentat liderul CSDR.

Se formeaza intai o alianta
Orgoliile din miscarea sindicala sunt uriase, acesta fiind unul dintre motivele pentru care pana acum nu s-a facut o reformare a confederatiilor si nu am asistat la o fuziune. Liderii ocupa aceste posturi de foarte mult timp, iar unii dintre ei nu s-ar lasa dusi din niste scaune care le asigura bunastarea financiara. La fel se intampla si la nivelul federatiilor unde interesele unor grupuri au fost puse mai sus decat interesele salariatilor pe care ii reprezinta si s-a ajuns la o faramitare a miscarii sindicale ce a dus la o diluare a puterii acestora.
Confederatiile care si-au dat acceptul pentru fuziune recunosc public faptul ca doar asa mai pot curata obrazul miscarii sindicale. “Se incepe de jos, prin alipirea federatiilor. Este un proces care va dura, iar in prima etapa vom forma o alianta sub forma unei asocieri de confederatii. Discutam despre doua structuri care detin un patrimoniu, sunt implicate in anumite proiecte. Vom avea si o perioada de tranzitie de doi ani pentru a vedea cum merg lucrurile . Prin fuziune va lua nastere una dintre cele mai puternice organizatii din Europa de Est”, ne-a declarat Dumitru Costin , presedintele BNS.
La randul sau, liderul CNS Cartel Alfa spune ca vom asista la un proces de durata, dand ca exemplu fuziunea realizata intre confederatia Internationala a Sindicatelor Libere si Confederatia Mondiala a Muncii, din care s-a nascut Confederatia Internationala a Sindicatelor. Acest proces a durat patru ani.
In urma fuziunii dintre BNS si CNS Cartel Afla se va ajunge si la o alipire a patrimoniului detinut in acest moment de cele doua organizatii sindicale, aici intrand si o parte insemnata din averea UGSR (structura care administra inainte de 1989 bunurile sindicatelor).